SDV şi o primã zi de şcoalã

Şcoala de Vară s-a terminat… Sau poate că nu… Prietenii pe care ni i-am făcut acolo, fotografiile la care ne uităm de fiecare dată când ni se face dor, cunoştintele acumulate, invitaţii şi ideile lor, lucrul târziu la campaniile de promovarare a produselor culturale româneşti şi întreaga atmosferă încă sunt prezente în sufletele noastre.

Acum, că începe şcoala, parcă simţim şi mai intens SDV-ul… A fost un nou început, o nouă emoţie… A fost şi este altceva! Un ceva diferit şi simplu, un ceva care te face să vrei din ce în ce mai mult, să fii din nou acolo, cu aceiaşi oameni frumoşi şi să te bucuri de conferinţe incendiare şi discuţii târzii în noapte. Şi ce discuţii… Š

Maia Morgenstern, Ecaterina Andronescu, Florin Iaru, Florin Piersic Jr, Mihai Răzvan Ungureanu, Crenguţa Roşu, Cătălin Ştefănescu ne-au minunat cu prezenţa… Mai rar o şcoală cu aşa profesori!

Îmi e dor să îmi iau creioanele colorate, cărţile, caietele semnate, ghiozdanul şi să pornesc spre şcoală - o şcoală de vară, deoarece după ce am încercat experienţa asta, nimic altceva nu mă mai poate mulţumi. Îmi e dor de sunetul clopoţelului şi de strigarea catalogului… Un catalog pe care să scrie Şcoala de Vară “România secolului XXI” - Diplomaţie culturală; un catalog în care sunt numele prietenilor mei, în care fiecare notă este dată pentru responsabilitate, profesionalism, încredere, idei, schimbare, iniţiativă, succes, voinţã ori spirit de echipă. Şi unde mai pui că sunt numai note de zece…

SDV-ul e acum, aici, cu şi pentru noi!

Cum SDV-ul a început de câteva zile, nu putem decât să ne bucurăm din plin de conferinţe, dezbateri, distracţii ori training-uri interesante.

Ne-a plăcut enorm să discutăm cu d-l Florin Piersic Jr, să vorbim despre film, cărţi ori piese de teatru ce nu trebuie ratate, să cunoaştem viziunea d-lui Mihai Răzvan Ungureanu despre diplomaţia culturală, să ascultăm ideile d-nei Ecaterina Andronescu referitoare la situaţia în care se află sistemul educaţional românesc, să ascultăm ce înseamnă autothtonismul şi promovarea culturii române în afara graniţelor, să stăm până târziu în noapte discutând despre tradiţiile şi originalitatea României; SDV-ul se află în plină desfăşurare şi nu putem decât să îl trăim din plin, să ne bucurăm de fiecare minut şi de fiecare informaţie, să captăm şi să ne însuşim energia şi frumuseţea tuturor celor implicaţi.

Şi pentru că vrem să ştiţi şi voi cum e SDV-ul şi pentru că nu suntem egoişti, împărtăşim cu voi emoţiile şi atmosfera prin câteva fotografii:

PS: Şi când te gândeşti că a mai rãmas doar o săptămână de SDV… Se anunţă sonor, magnific, literar, teatral… Se anunţă un SDV cultural şi original, un SDV pentru şi între prieteni, un SDV de poveste exact aşa cum ni-l imaginasem.

Trei, doamne, şi toţi trei câştigători

După multe deliberări am ales şi câştigătorii concursului “Cultura prin tenişi”. Cum nu am vrut să ţinem doar pentru noi imaginile culturii prin ochii de tânăr purtător de tenişi, iată-i pe cei care vor primi o carte şi un abonament pe întreg anul la  PHOTO Magazine:

Simona Sava

Iulia Barbu

Adrian Valer Ciucă


Le mulţumim înca o dată celor care au trimis fotografii la concurs. Ne-aţi demonstrat ca puneţi preţ pe cultura română!

Participanții SDV 2009 sunt…

Dupã multe lecturi, dupã douã zile lungi de interviuri şi dupã discuţii intense, iatã şi lista participanţilor la SDV 2009:

Babeş Ovidiu

Borca Ruxandra

Mischie Ioana

Ioniţã Alex

Iana Gheorghe Stelian

Epure Ruxandra

Scripcã Sergiu

Robu Anca

Nae Cãtãlin

Stanciu Adrian

Nistoroi Eda Zarife

Georgescu Cãtãlin

Puşcaş Roxana

Marica Ana

Pandelea Andreea

Mandu Ramona

Cotofeanu Lavinia

Pãtraşcu Elena

Vancu Anca Maria

Iriza Adina Maria

Gofițã Andreea

Felicitãri, dragilor!!! Meritaţi din plin sã vã bucuraţi de douã sãptãmâni minunate în SDV 2009!

Ne bucurãm foarte tare cã am cunoscut atât de mulţi oameni interesanţi şi frumoşi! Astfel cã vã mulţumim tuturor celor care aţi aplicat la proiectul nostru!

Felicitãri şi abia aşteptãm sã ne revedem!

Notă informativă. :D

După o zi absolut plină în care am stabilit ultimele detalii sedevistice şi în care am programat lumea la interviu, iată că revenim cu mai multe detalii pentru cele ce urmează să se întâmple mâine şi poimâine.

În caz că nu eşti încă sigur, mă refer la infamele interviuri. :D Luând-o treptat, avem două categorii: aplicanţi din Bucureşti şi aplicanţi din provincie. Cu primii ne vedem mâine, live, necenzurat, iar cu ceilalţi vom sta la poveşti pe Skype, încercând pe cât posibil să suplinim lipsa contactului vizual. Sau na, dacă aveţi webcam, ne-am scos. :D

Şi acum pe rând. Toţi cei care sunt în Bucureşti mâine sunt rugaţi să se prezinte în căminul Moxa A al ASE-ului, în camerele 12 sau 15, după cum am vorbit astăzi la telefon.  În cazul în care vă pierdeţi pe drum, puteţi să ne sunaţi la numărul 0763 163 607, şi stimabila noastră project manageriţă va veni călare pe un cal alb să vă salveze din încurcătură. :D Deci fără frică, haideţi în vizită. Uitaţi aici şi o hartă, în caz de probleme:

harta3

Pe de altă parte îi avem pe cei de pe Skype. Voi aveţi două id-uri de contact după caz, fie rox_dumitrache, fie sdv2009. [În caz de nedumerire, asta se datorează faptului că sunt două echipe de interviu pe Skype :P] Nu este nici o problemă dacă nu aveţi webcam la calculator sau laptop, dar evident că tare ne-ar plăcea să fie. :D Pentru cei ce nu au programul instalat, uitaţi aici un link către site-ul oficial de unde puteţi descărca kitul.

După toată polologhia pe care v-am ţinut-o, este absolut necesar să precizez că rezultatele vor fi afişate joi seara pe blog, iar cei selecţionaţi vor fi sunaţi pentru a fi siguri că află în timp util că duminică trebuie să vină spre Bucureşti. :D De asemenea, rezultatele la concursul ”Cultură prin tenişi” vor fi afişate tot joi seara, odată cu participanţii SDV 2009.

Şi cu asta am încheiat lungul meu anunţ informativ. Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urez o seară plăcută în continuare. :D

- Paula

Cultura prin tenisi a ajuns la final.

Na că odată cu deadline-ul pentru înscrierea la SDV a venit şi deadline-ul “Culturii prin tenisi”. V-am lansat provocarea cu mult entuziasm, iar aşteptările nu ne-au fost înşelate. Inboxul SDV-ului a fost asaltat cu zeci de fotografii, astfel încât ne vedem puşi într-o veritabilă dificultate în ceea ce priveşte selecţia celor trei finalişti. Suntem în mari focuri cu aplicaţiile sedevistice, aşa cum zicea şi Georgiana mai jos, prin urmare surlele şi trâmbiţele vor suna cam pe mâine-poimâine pentru concursul nostru.

Profităm de existenţa blogului pentru a vă super-mulţumi pentru efortul şi interesul depus, pentru toate fotografiile înscrise, pentru toate felurile absolut speciale în care aţi portretizat viaţa culturală autohtonă. Acestea fiind spuse, mai bem o gură de cafea, mai ştergem un strop de sudoare, tragem aer adânc în piept şi ne întoarcem printre teancurile de eseuri, formulare şi CV-uri pentru a vedea cu atât mai mult cum vede “tineretul din ziua de azi” cultura română.

- Paula

Echipa SDV citeşte aplicaţii de zor…

Dragii noştri, având în vedere că ziua de 21 iunie a trecut graţios pe lângă noi, vă anunţăm că s-a încheiat perioada de aplicare la Şcoala de Vară “România Secolului XXI”.

Echipa SDV citeşte de zor aplicaţiile voastre, se uită pe formularele, CV-urile şi eseurile trimise cu atât de mult entuziasm. Apropo, vă mulţumim pentru aplicaţie şi o să vă sunăm cât de curând -mai exact pe 23 iunie, undeva prin căldura moleşitoare a după amiezii - să vă programaţi pentru interviuri. Nu trebuie să vă speriaţi, o să fie cel mai drăguţ şi prietenos interviu din viaţa voastră!

Şi dacă îţi faci probleme că trebuie să vii în Bucureşti tu fiind din alt oraş, ei bine, stai liniştit - nu e nevoie. SDV-ul vine la tine şi îţi va lua interviu pe Skype. :)

Şi ca să îţi anticipez întrebarea, o să îţi spun că interviurile se vor ţine pe 24 şi 25 iunie, în camerele 12 şi 15 din căminul Moxa B. Ne-auzim la telefon pentru mai multe detalii dacă e nevoie. :)

Echipa SDV vă salută şi abia aşteaptă să vă întâlnească - fie faţã în faţã, fie pe căi virtuale. Acum, însă, se întoarce la citit.

Ne vedem la interviu!

- Georgiana.

Şcoala de Vară la TVR Cultural

Astăzi ai putut să auzi de SDV la TVR Cultural. Pentru toţi cei care nu au fost în faţa televizoarelor - au fost la examen, au fost la film, au fost la munca sau poate şi-au scris eseul pentru aplicare, iată-ne:

Ne bucurăm când iniţiativa noastra este apreciată - este dovada clară ca lumea pune preţ pe cultura romana.

Fabricatã în România – oaia*

Cu toţii ştim că fiecare popor are câte un element care îl caracterizează, câte ceva specific. Am stat eu şi m-am gândit şi mi-am dat seama că mai presus de orice altă chestie care ar putea caracteriza spiritul neaoş românesc ar fi un animal. Şi nu, nu orice animal, ci oaia. Dacă te duci repede cu gândul la Mioriţa sau alte asemenea, ţi-aş zice să nu! Mai gândeşte-te puţin!

Oaia este un animal cu blană. Oaia nu se plânge. Oaia ne dă carne şi lapte. Oaia este cel mai bun prieten al românului. Românul este cel mai bun prieten al oii. Oaia paşte. Românul vegetează. Oaia nu se revoltă. Românul tace. Oaia linge drobul de sare. Românul nu ridică capul spre cer - doar crede, fără a simţi nevoia certitudinii. Oaia îl îmbracă pe român cu părul ei de oaie şi astfel ajung să nu mai fie deosebiţi. Oaia este un animal blând cu ochii aproape inteligenţi. Românul se preface bine. Metamorfoza este aproape perfectă. Oaia nu luptă, nu se supără, doar se plimbă. Plimbările oilor se numesc - spun ăştia prin cărţi şi pe la televizor -transhumanţă. Plimbările românilor se cheamă - tot ăştia mari spun - emigrări.

Oaia ne dă carne - toate generaţiile viitoare sunt pregătite pentru sacrificiu. Cam la fel şi la români. Oaia nu este înaltă - e de talie medie. Media românilor ţine de mediocritate - mai sus sau mai jos, în funcţie de inteligenţa privirii. Oaia e gardianul perfect -îl atenţionează când ceva rău e pe cale să se întâmple - poate că ai făcut bine că te-ai gândit la Mioriţa, până la urmă! - însă el nu o crede. Românul merge împăcat şi se culcă la umbră. Oaia merge în turmă, niciodată singură. Românulului nu îi place să ia iniţiativa sau să schimbe ceva de unul singur - ori toţi, ori nimeni. Oaia nu se plânge de căldură, căci stă la umbra celorlalte asemenea ei. Românul are ca moto în viaţă “Las-o că merge şi aşa!”. Oaia nu latră, doar behăie. Românul nu strigă, doar vorbeşte. Oaia merge în patru picioare. Românul în două -dar sunt daţi în viaţă când deşi corpul îi stă în picioare, sufletul îi e îngenunchiat. Românul e un animal blând, cu blană.

Ce zici? Crezi că oaia este un animal reprezentativ pentru români? Eu da.

*inspirat dintr-un articol publicat în JN în urmă cu vreo doi sau trei ani.

Georgiana

Criză + cultură = Criză culturală (?)

Crizăăă!!! Crizăăăăăă!!! Criza economică a ajuns şi în România!

Paranoia şi vestita teorie a conspirației sunt atât de la modă acum, încât nu prea mai ai cum să faci ceva fără să nu auzi de ele. Fie că mergi până la colț să iei o pâine, fie că îți iei ziarul sau o carte, fie că mergi cu metroul sau te duci până la facultate, trebuie să auzi vorbinde-se de criza economică, de efectele ei şi de impactul pe care îl are în România.

Iertată să îmi fie nepriceperea şi datul cu părerea într-o chestiune despre care nu am cunoştinţe temeinice, însă nu prea pot să tac. Nu e ca şi cum în Românica noastră curgeau numai râuri de lapte şi miere, demnitarii nu te aruncau de pe şosea pentru a-şi face ei loc, nimeni nu ne asculta telefoanele sau pensionarii îşi puteau permite orice medicament. Nu e ca şi cum totul mergea perfect şi a venit aşa, criza, ca să strice o lume perfectă. Nu era deloc aşa, din contră! Dar nu prea vreau să intru în detalii, cu atât mai mult cu cât nu vreau să vorbesc despre criza economică – cu care suntem deja mai mult decât intoxicaţi, ci despre o altă criză din România. O criză care durează de multişor şi cu mult înaintea celei economice, o criză care se accentuează pe zi ce trece şi care nu e deloc luată în considerare. Şi da, mă refer la criza culturii române.

Frumoasă ca o rugăciune, cultura noastră suferă din ce în ce mai mult pe zi ce trece. Clasa-castă a oamenilor de cultură nu beneficiază de cunoaşterea şi aprecierea meritate, opere recunoscute în afara graniţelor abia dacă apar pe ultima pagina a unui cotidian – nu îndrăznesc să zic prima, căci e ocupată de efectele dezastruoase ale crizei economice sau de trupul mai puţin acoperit al vreunei fetişcane care vrea să devină model/prezentatoare tv/ cantăreaţă, etc. Muzee ce zac în tăcerea absenţei vizitatorilor, cărţi cărora nu li se aruncă nici măcar o privire şi care ajung să stea în librării mai mult decât semnele de circulaţie prin intersecţii, spectacole de teatru jucate pentru scaune goale, şi multe alte asemenea…

Nu prea înţeleg eu de ce criza economică este atât de mediatizată, în vreme ce criza culturală abia dacă este conştientizată… Probabil că ține de caracteristicile societății în care trăim sau, poate, nu există o criză culturală. Tu ce crezi?

- Georgiana